Norii se vad printr-un ecran subtire de aer care le deformeaza formele imaginate de umbra pe pamant. Se intrezaresc figurine din nisip negru si rosu profilate pe pamant galben acoperit de copaci de eucalipt.
In apropierea amfiteatrului macinat de istorie e locul de unde se prabuseau nimfele in mare. Timpul s-a pastrat sub forma de mituri pietrificate, decolorate de soare, coloane vechi mancate de ani. O insula sfaramata de lava, prabusita in mare, distrusa de zei, tinuturi parasite, pierdute. In Kalliste cenusa a acoperit lumina si a ars pamantul. Pietrele se sfintesc in jurul capelei crestine de pe munte. Printre ciulinii suri si colturi albe de piatra, cresc smochini si rodii. Crini rosii de mare isi danseaza nasterea din stanca.
Amfore negre si statui de marmura si alabastru, simboluri taiate in piatra. Case din cenusa, cu usi si ferestre de lemn, cu pereti albi, mori si biserici mici acoperite de bucatele din bolta de sus. Vase pline de sofran uscat. Pe pereti sunt fresce pe care sunt pictate fete cu stanjenei prinsi in par si coroane de mirt pe cap. Templu ionic din volute de apa sarata si pietre batute de soare si timp. Spatiul valurilor, liniatura de raze inmuiate in apa, structuri saline inefabile. Clopotele le povestesc oamenilor despre Dumnezeu. Dialog intre doua mari intrerupt de un zid de stanca tare care opreste soarele, daca poti sa-i atingi muchiile aspre si sa aduci un pic de apa de mare sa-i umezeasca pietrele si sa-i unga ranile, o sa-si uite taria si o sa se uite iarasi la mare ca la inceput. In peretele inalt de stanca traieste un pin. Luna isi schimba culorile si stralucirile cand isi construieste cai de lumina pe mare, drumuri spre nadir.