Corespondente

Pădurile lui Andreescu gîndite de Eliade. Încremenire, certitudinea lumii manifestată în cicluri temporale ancestrale reluate la nesfârşit în forme de înţelepciune minerală şi vegetală.

Construite în jurul axei primordiale a lumii, a copacului ca simbol central, pictura lui Andreescu si gândurile lui Eliade se întâlnesc în hibernarea gîndită ca premisă a regenerării, care uneşte două viziuni.

Asociaţie întâmplătoare sau nu, cele două modalităţi de expresie pot comunica un adevăr comun: peisajul dezolant, surprins într-un moment de retragere în sine, ascunde germenii renaşterii, calmul naturii încremenite este înveliş al originilor exploziei vitale. Hibernare dătătoare de energie. Ascultă linişte şi cultivă răbdare. O modalitate de raportare la Timp.

„Lângă Holton Hills erau arbori mari, cuminţi, bătrîni. Ii regăsise despuiaţi de frunze, dar senini. Aşteaptă! înţelesese Stefan, şi o nenumită bucurie îl invadă deodată. Ei ştiu bine că totul va reîncepe, de la început, la primăvară. Că nimic, în jurul lor, nu e definitiv. Ce se întâmplă s-a întâmplat şi se va mai întâmpla. Moartea frunzelor nu însemnă şi moartea lor, căci iarna le e prielnică şi dulce ca un somn, ca o lungă odihnă. Aşa cum stau, despuiaţi şi aspri, arătându-şi numai scoarţa dură, întunecată, parcă ar încerca să ne păcălească lăsîndu-ne să credem că s-au întors şi ei la mineral, că au reintegrat condiţia mineralogică a existenţei. Dar regresiunea aceasta în materia moartă e numai aparentă, e doar o imitaţie a morţii, ca să se poată odihni mai bine. E doar un gest simiesc pe care-l încearcă viaţa; sau, poate, o camuflare în mineral ca să fie lăsată în pace, să se poată reface pe dinăuntru…” (Mircea Eliade, Noaptea de Sânziene)

Dar pentru arborii lui Andreescu aşteptarea poate aduce şi altceva decît viaţă şi anotimpuri noi, aluziile capătă transparenţă şi îi îndreaptă către un punct terminus în existenţa lor, varianta radicală, ultimă, a camuflării hibernale, jocul de-a sfîrşitul, prezent în restul de copac din prim-plan, retezat brutal, un simbol inversat al ideii de înălţare, ca nişte aripi întoarse în jos.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s